Voi doi (n-am de ales)

Un vampir îmi stă
înfipt adânc în inimă,
şi-o lipitoare sudată de suflet...

Într-o zi m-am născut
moartă-n rai.
Apoi am plâns tare şi mult...
şi m-am născut iară:
vie-n iad.
"Acolo este plânsul şi scrâşnirea dinţilor".
Visam la raiul meu: al doilea,
nu cel dintâi, pe care nu-l ştiam...
Copilul din mine se doarea pe sine;
Voia să fie mare, fără frică
şi mic, mic de tot şi inocent...
Putea?
Poate că da.
Voia.

Raiul meu eraţi voi: părinţii mei,
nu ei, pretinşii... nu!
Eu nu i-am vrut, nici ei pe mine...
ştiam.

Un vampir îmi stă înfipt
adânc în inimă,
(eu sunt "hara" ei, de tot
nu doar o gestaţie!...
Nu vreau! smulgeţi-mă de ea!)
şi-o lipitoare sudată de suflet
(înlăturaţi molusca masculină
din inima mea!)