Odata... am visat ca sunt zmeu inaripat, am visat ca pot muta si muntii, ca pot schimba lumea... eu, un sambure de nimic! Apoi samburele meu s-a spart... si de sub pulberea fina pe care am incercat zadarnic s-o adun bob cu bob, a luminat miezul... un nu-stiu-ce stralucitor, chiar si in intunericul cel mai negru!... (si nu mai traiam eu, ci Hristos traia in mine).
Acum nu mai visez ca pot muta muntii, nici ca pot schimba lumea, pentru ca s-a intamplat deja!... se intampla mereu sub privirile uimite ale acestui sambure fara coaja!
(PS: Proverbele lui Solomon Capitolul 3 Versetul 5)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu