Va trimit cateva ganduri de Craciun inainte de a pleca din Bucuresti...
Sper ca veti putea intelege corect exprimarea plastica pe care am abordat-o... si care am incercat sa fie- pe cat posibil- in ton cu mersul societatii noastre de azi.

Daca as putea sa urez ceva, oricui... daca mi s-ar acorda privilegiul de-a face o urare intregii omeniri, omului din toate timpurile si de pe toate meridianele Pamantului, as spune ca ii doresc nici mai mult, nici mai putin decat imi doresc mie:
Sa descopere adevarata Sursa a dragostei, a nadejdii, a credintei, a intelepciunii si a cunoasterii si... odata descoprita sa-si infiga toti receptorii in ea! Iar pe masura ce se hraneste, sa-si creeze cordoane ombilicale invizibile - cat de multe poate- pentru ca aceasta hrana - singura reala, singura autentica- sa ajunga in sangele lor, apoi in sangele copiilor lor si al copiilor copiilor lor!... Pentru ca dragostea nu are margini, la fel cum setea de dragoste a sufletului meu- al nostru- este fara margini!
Fiti binecuvantati / binecuvantate de Dumnezeu!

... si traditionalul Sarbatori fericite! si La multi ani! :P