Vreau sa traiesc printre ingeri!

Lumea in care traiesc ma taraste printre jumulituri si jupuituri de starvuri! Mi-e dor ce cer... si as vrea sa fiu si eu curata, sa nu miros! De ce sa fie nevoie sa ma ascund de vipere si de vulturi de tot soiul? Am obosit ingrozitor, mi-e greu sa mai cred in ceva sau in cineva. Oamenii vad si judeca, musca si infig sageti cu venin in sufletul celui deznadajduit. Trag concluzii pripite si barfesc, lovesc pe toti cei care indraznesc sa se ridice din mizerie si apreciaza numai pe cel care are ceva de oferit. Ei nu au prieteni, nu stiu ce inseamna asta. Prietenia este pentru cei mai multi un contract social, un fel de comert de servicii si bunuri. Esti prieten cu mine cata vreme imi intorci avantajele pe care eu ti le ofer, sunt prieten cu tine cata vreme iti intorc avantajele pe care mi le oferi. Critica constructiva este luata drept atac pentru ca lumea in care traim este invatata sa critice agresiv, sa barfeasca in loc sa ajute pe cel aflat in nevoie. Iar cel aflat in nevoie nu are curaj sa mai spuna nimanui despre neputinta lui, pentru ca i se pare ca toti ii sunt impotriva. Traim intr-o lume de insingurati printre oameni... si vom muri solitari, cu sufletele zdrobite, in casele noastre cu balustrade de marmura! Da, intr-un fel sau altul, suntem cu totii niste farisei spoiti pe dinafara, suntem morti pe dinauntru si frica este cea care ne domina, nu dragostea! Vreau sa traiesc printre ingeri si sa nu mai cobor nicicand... dar nu am voie sa trec dincolo pana cand nu imi implinesc menirea, pana nu trec prin parjol, pana nu ma las zdrobita. Iar daca tot trebuie sa fac asta, ce-ar fi s-o fac cu un scop nobil? Ce-ar fi s-o fac de dragul lui Hristos, al Vietii care s-a turnat ca jertfa pe o cruce de lemn pentru ca eu sa nu mai put a cadavru? Nu de dragul banilor, nu de dragul confortului, nu de dragul aprecierii din partea oamenilor, ci de dragul LUI! De dragul de a fi altfel decat lumea din jur, de a sfida iadul, de a tine piept valurilor de impotivire ale firii omenesti.

"Acum dar raman acestea trei: credinta, nadejdea si dragostea. Dar cea mai mare dintre ele este dragostea."
(1 Corinteni 13)